Tu cum gestionezi momentele când (simți să)/ țipi la copilul tău? Un ghid pentru părinți

Obiectivele ghidului: 

• Identificarea și conștientizarea factorilor declanșatori personali (trigger-elor)
• Gestionarea tantrumuri-lor tale (emoții intense și reacții impulsive)
• Îmbunătățirea autocontrolului și echilibrului emoțional pentru a deveni un model sănătos de reglare emoțională pentru copilul tău.

1. Ce te declanșează?Identificarea triggerelor personale este esențială pentru a preveni reacțiile impulsive. Fiecare părinte are propriile sensibilități care pot declanșa o reacție exagerată. Întreabă-te: 

• Te simți grăbit sau presat?
• Te simți ignorat sau neascultat?
• Te simți blocat într-o situație fără ieșire?
• Te simți nerespectat sau subevaluat?
• Îți este foame sau te simți obosit?
• Ai avut o zi dificilă sau ai primit o veste neplăcută?
• Zgomote puternice, agitație sau prea multă atingere te irită?
• Îți este greu să accepți eșecul sau pierderile (într-un joc sau într-o discuție)?

Aceste senzații și circumstanțe pot provoca reacții impulsive. Conștientizarea acestor factori declanșatori te poate ajuta să identifici momentele în care ai nevoie de o pauză înainte de a reacționa. 

2. Analizează declanșatorul: Ce s-a întâmplat de fapt? Amintește-ți de un moment recent în care ai reacționat impulsiv. Întreabă-te: 

• Ce a declanșat această reacție?
• Ce a făcut copilul și cum ai interpretat acel comportament?

Exemplu: „Copilul meu nu mă ascultă niciodată” ar putea fi o exagerare a momentului. Îți vine să reacționezi impulsiv pentru că nu te simți auzit, dar copilul poate să nu înțeleagă ce încerci să comunici. Încearcă să analizezi situația obiectiv. 

3. Ce ai simțit în acel moment? Fii atent la senzațiile fizice și emoționale. Acordă atenție semnelor fizice care te avertizează că te apropii de o explozie emoțională: 

• Simți tensiune în mușchi?
• Inima îți bate mai repede?
• Simți furie, frustrare sau neputință?

De exemplu: „Sunt foarte frustrat, îmi tremură mâinile și îmi vine să țip”. Acestea sunt semnale că ai nevoie de o pauză înainte de a reacționa impulsiv. 

4. Cauze și credințe din trecut Comportamentele noastre sunt adesea influențate de modul în care am fost crescuți și de experiențele noastre din copilărie. Întreabă-te: 

• Cum a reacționat familia ta în situații similare?
• Ce mesaje ai primit despre respect, autoritate sau control în familie?

Exemplu: „Mă enervam întotdeauna când mama îmi dădea sarcini pentru că simțeam că nu avea dreptul să îmi ceară asta.” Acest tip de credință poate influența modul în care reacționezi la copilul tău. 

5. Recadrează reacția ta: Cum ai vrea să reacționezi? În loc să reacționezi pe baza impulsului de moment, cum ai putea să-ți schimbi comportamentul pentru a crea o experiență mai pozitivă pentru tine și copilul tău? De exemplu: 

• Alege să vorbești calm și să explici ce simți.
• Petrece un minut conectându-te cu copilul înainte de a face o cerere sau de a corecta un comportament.

Exemplu: „Aș putea să mă opresc, să respir adânc și să vorbesc calm cu copilul meu, explicând de ce e important să mă asculte.” 

Îmblânzirea tantrumurilor tale 

1. Oprește-te și respiră profund
   Nu vorbi, nu acționa. Concentrează-te pe respirație. Acest lucru te ajută să rupi ciclul emoțional și să îți permiți să gândești clar. O pauză chiar și de 10 secunde poate preveni o reacție exagerată.
2. Ia o pauză (time-out pentru părinte)
   Explică-i copilului că ai nevoie de un moment pentru a te calma. De exemplu, poți spune: „Mama are nevoie de o pauză pentru a se liniști.” Acest model de autoreglare arată copilului că e în regulă să recunoști când ai nevoie de timp pentru tine.
3. Așază-te la nivelul copilului tău
   Intrarea la nivelul fizic al copilului poate ajuta la dezamorsarea unei lupte de putere. Când îți cobori corpul și îl privești în ochi, îl ajuți să se simtă văzut și auzit, ceea ce reduce tensiunea.
4. Găsește soluții pe moment
   Fă lucruri care te calmează rapid: bea apă, ascultă muzică relaxantă, ieși afară la aer proaspăt. Acțiunile mici pot preveni amplificarea furiei.
5. Cere ajutor
   Nu ești singur în procesul de parenting. Când simți că un moment este copleșitor, caută ajutorul unui partener, prieten sau membru al familiei pentru a-ți lua o pauză.

Crearea unui plan de îngrijire personală Îngrijirea personală nu este un lux, ci o necesitate pentru părinți. Crează-ți timp pentru mici momente de relaxare: 

• 5 minute de respirație profundă sau meditație în fiecare zi.
• Activități săptămânale care te relaxează: o plimbare, o cafea cu un prieten, o scurtă sesiune de exerciții fizice.
• Nu subestima puterea unei pauze de 10 minute – chiar și acest mic timp poate schimba perspectiva și te poate ajuta să fii mai calm și mai puțin reactiv.

Plan de reconectare cu copilul tău 

1. Notează tranzițiile dificile
   Identifică momentele când tensiunile cresc cel mai mult. Tranzițiile (de exemplu, trezirea de dimineață, plecarea la școală, ora mesei) sunt deseori perioade tensionate. Observând aceste momente, poți crea strategii pentru a le face mai ușor de gestionat.
2. Fii jucăuș
   Copiii învață și se conectează prin joacă. Folosește momentele dificile pentru a te reconecta cu copilul tău prin joc. Stabilește limite într-un mod distractiv și nu uita că joaca poate difuza tensiunile.

Cum să-ți ușurezi ziua În zilele în care te simți copleșit, încearcă să simplifici rutina: 

• La ce activități poți renunța pentru a-ți face ziua mai ușoară?
• Cum poți să-ți prioritizezi sănătatea emoțională în acele zile?

Dacă simți că ai vrea să discutăm mai în profunzime despre ceea ce am scris aici, programează o sesiune. O ședință de consiliere parentală poate fi exact acel respiro și moment de reîncărcare de care ai nevoie — un spațiu sigur, fără judecată, în care să te exprimi liber. Tu ești expertul în relația cu copilul tău; niciun expert în parenting nu poate ști mai bine decât tine cum să fii cel mai bun părinte pentru el.